Dragonul

Dragonul

Dragonul este un personaj mitologic imaginar cu o simbolistica aparte in cultura si filosofia chineza si nu numai. Dragonul simbolizeaza in special forta interna, puterea de concentreare, intelepciunea si are capacitatea de a  hipnotiza victimile inainte de a le ataca.

Forta interna (yuan qi) este mult mai mare decat forta fizica, este practic inepuizabila si poate fi dezvoltata constient prin exercitii specifice. Constientizarea si folosirea acestei forte mareste cu mult eficienta in lupta si confera practicantului un standard de sanatate foarte ridicat.

Concentrarea este cea mai puternica calitate a mintii umane, este o arma de temut si de aceea se pune un mare accent pe perfectinarea ei. Fara concentrare, tehnica de lupta, oricat ar fi de eficienta si de sofisticata, poate fi nula sau aproape nula. Puterea mintii se mareste foarte mult daca toate gandurile sunt orientate in aceiasi directie, asa cum puterea razelor de solare se mareste atunci cand sunt concentrate printr-o lupa.

Se spune ca, inainte de a ataca, dragonul isi hipnotiza prada pentru a o imobiliza. Si in prezent sunt animale care isi hipnotizeaza prada inainte de atac, asa ca nu este nimic iesit din comun. Totusi, extrapoland la om, capacitatea de a hipnotiza este rezultatul ordonarii gandurilor, a concetrarii si este o calitate a mintii mai puternice, in detrimentul celei slabe, si a fortei interne. Totusi, in cazul animalelor este vorba de un instinct bine dezvoltat.

Asa cum dragonul, ca personaj mitologic, exista mai de graba in imaginatia oamenilor (asta nu inseamna ca nu a existat vreodata in realitate) si, ca atare, nu poate fi perceput la modul cel mai concret cu putinta, adica nu poate fi vazut, atins, si asa mai departe, tot asa, forta  sau puterea interioara nu poate fi perceputa in mod direct dar poate fi constatata prin marirea puteri de concentrare, printr-un standard de sanatate ridicat, prin imbunatatirea capacitatilor fizice si psihice, printr-o eficienta sporita in lupta, etc.

O alta calitate a dragonului este curajul. Se spune ca, in trecut, imparatii Chinei interziceau supusilor sa mediteze asupra calitatilor dragonul deoarece se temeau ca acestia sa nu devina prea curajosi si prea indrazneti si sa nu mai poata fi controlati.

Dragonul ne dezvaluie fata interna, nevazuta a artelor martiale si de aceea este cel mai important dintre animalele sacre. Degeaba exersam forma externa a tehnicilor de lupta daca nu suntem capabili sa intelegem si semnificatia lor interna.

Stilul dragonului se caracterizeaza printr-o multime de exercitii de respiratie controlata (Qi gong) insotite de tehnici de lovire, pentru constientizarea si marirea fortei interne. Loviturile penetranate si puternice cu varful degetelor, cu palmele si cu cantul exterior al palmei sunt principalele arme naturale ale dragonului. Putinele lovituri de picior vin sa completeze multitudinea tehnicilor de brat.